Statutul Consiliului Europei

"Scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai mare unitate între membrii săi pentru salvgardarea şi realizarea idealurilor şi principiilor care sunt moştenirea lor comună şi pentru facilitarea progresului lor economic şi social".

STATUTUL CONSILIULUI EUROPEI*

 

Guvernele Regatului Belgiei, Regatului Danemarcei, Republicii Franceze, Republicii Irlandei, Republicii Italiene, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Olandei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei şi Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord,

Convinse că edificarea păcii, bazată pe justiţie şi cooperare internaţională, este de interes vital pentru păstrarea societăţii umane şi civilizaţiei,

Reafirmând ataşamentul lor pentru valorile spirituale şi morale care sunt moştenirea comună a popoarelor lor şi sursa reală a libertăţii individuale, libertăţii politice şi a statului de drept, principii care formează baza oricărei democraţii autentice,

Convinse că, pentru menţinerea şi realizarea pe mai departe a acestor idealuri şi în interesul progresului economic şi social, se impune o unitate mai strânsă între ţările europene care sunt animate de aceleaşi sentimente,

Considerând că, pentru a răspunde acestor necesităţi şi aspiraţiilor manifestate în această privinţă de popoarele lor, este necesar a crea un organism care să grupeze statele europene într-o asociaţie mai strânsă,

Au decis, în consecinţă, să înfiinţeze un Consiliu al Europei, compus dintr-un comitet al reprezentanţilor guvernelor şi o adunare consultativă şi, în acest scop, au adoptat prezentul Statut.

 

CAPITOLUL I

SCOPUL CONSILIULUI EUROPEI

 

ARTICOLUL 1

a) Scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai mare unitate între membrii săi pentru salvgardarea şi realizarea idealurilor şi principiilor care sunt moştenirea lor comună şi pentru facilitarea progresului lor economic şi social.

b) Acest scop va fi promovat prin organele consiliului, prin discutarea chestiunilor de interes comun şi prin încheierea de acorduri şi adoptarea unor acţiuni comune în domeniile economic, social, cultural, ştiinţific, juridic şi administrativ, precum şi prin salvgardarea şi respectarea pe mai departe a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

c) Participarea membrilor la lucrările Consiliului Europei nu va afecta activitatea acestora în cadrul O.N.U. şi a altor organizaţii sau uniuni internaţionale la care ele sunt părţi.

d) Chestiunile referitoare la apărarea naţională nu ţin de competenţa Consiliului Europei.

CAPITOLUL II

 COMPONENŢA

 

ARTICOLUL 2

 Membrii Consiliului Europei sunt părţile la acest Statut.

 

ARTICOLUL 3

 

Fiecare membru al Consiliului Europei trebuie să accepte principiile statului de drept şi principiul în virtutea căruia fiecare persoană aflată sub jurisdicţia sa trebuie să se bucure de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Fiecare membru se angajează să colaboreze, în mod sincer şi efectiv, la realizarea scopului consiliului conform definiţiei acestuia din cap. I.

 

ARTICOLUL 4

 

Orice stat european, considerat ca fiind capabil de a se conforma prevederilor art. 3 şi având voinţa de a le realiza, poate fi invitat de către Comitetul Miniştrilor să devină membru al Consiliului Europei. Orice stat astfel invitat va deveni membru în momentul depunerii, în numele său, la Secretarul general, a unui instrument de aderare la prezentul Statut.

 

ARTICOLUL 5

 

a) În circumstanţe speciale, o ţară europeană considerată ca fiind capabilă a se conforma prevederilor art. 3 şi având dorinţa de a le pune în practică poate fi invitată de către Comitetul Miniştrilor să devină membru asociat al Consiliului Europei. Orice ţară astfel invitată va deveni membru asociat la depunerea, în numele său, la Secretarul general, a unui instrument de acceptare a prezentului Statut. Un membru asociat este îndreptăţit să fie reprezentat numai în cadrul Adunării Consultative.

b) Termenul de membru folosit în acest Statut se referă şi la membrii asociaţi, cu excepţia cazurilor când este folosit în legătură cu reprezentarea în Comitetul Miniştrilor.

 

ARTICOLUL 6

 

Înainte de a adresa invitaţiile conform art. 4 şi 5, Comitetul Miniştrilor va stabili numărul de reprezentanţi în Adunarea Consultativă la care are dreptul membrul propus şi contribuţia financiară proporţională a acestuia.

 

ARTICOLUL 7

 

Orice membru al Consiliului Europei poate să se retragă printr-o notificare oficială adresată Secretarului general al consiliului în legătură cu intenţia sa. Această retragere va deveni efectivă la sfârşitul anului financiar în care s-a făcut notificarea, dacă anunţul este făcut în timpul primelor 9 luni ale anului financiar. Dacă notificarea este dată în ultimele 3 luni ale anului financiar, ea devine efectivă la sfârşitul viitorului an financiar.

ARTICOLUL 8

 

Oricărui membru al Consiliului Europei, care a încălcat în mod grav art. 3, îi pot fi suspendate drepturile sale de reprezentare şi Comitetul Miniştrilor îi poate cere să se retragă în conformitate cu art. 7. Dacă membrul în cauză nu se conformează acestei cereri, comitetul poate să decidă încetarea calităţii de membru al consiliului de la data pe care comitetul o hotărăşte.

 

ARTICOLUL 9

 

Comitetul Miniştrilor poate să suspende dreptul de reprezentare în comitet şi în Adunarea Consultativă a unui membru pe perioada în care acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile financiare.

 

CAPITOLUL II

 

DISPOZIŢII GENERALE

 

ARTICOLUL 10

 

Organele Consiliului Europei sunt: I. Comitetul Miniştrilor; II. Adunarea Consultativă. Aceste două organe sunt asistate de către Secretariatul Consiliului Europei.

 

ARTICOLUL 11

 

Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

 

ARTICOLUL 12

 

Limbile oficiale ale Consiliului Europei sunt franceza şi engleza. Regulamentele interioare ale Comitetului Miniştrilor şi ale Adunării Consultative vor decide asupra circumstanţelor şi condiţiilor în care pot fi utilizate şi alte limbi.

 

CAPITOLUL IV

 

COMITETUL MINIŞTRILOR

 

ARTICOLUL 13

 

Comitetul Miniştrilor este organul competent să acţioneze în numele Consiliului Europei în conformitate cu art. 15 şi 16.

 

ARTICOLUL 14

 

Fiecare membru are câte un reprezentant în Comitetul Miniştrilor şi fiecare reprezentant dispune de un vot. Reprezentanţii în Comitetul Miniştrilor sunt miniştrii afacerilor externe. Atunci când un ministru al afacerilor externe nu este în măsură să participe sau dacă alte circumstanţe recomandă acest lucru, poate fi desemnat un supleant care să acţioneze în locul său. Acesta va fi, în măsura posibilului, un membru al guvernului ţării sale.

ARTICOLUL 15

 

a) Comitetul Miniştrilor examinează, la recomandarea Adunării Consultative sau din proprie iniţiativă, măsurile adecvate pentru realizarea scopului Consiliului Europei, inclusiv încheierea de convenţii şi acorduri şi adoptarea de către guverne a unei politici comune referitoare la chestiuni specifice.

b) Concluziile Comitetului Miniştrilor pot fi formulate, dacă este cazul, ca recomandări adresate guvernelor. Comitetul poate invita guvernele membrilor să-i facă cunoscute măsurile luate cu privire la o atare recomandare.

 

ARTICOLUL 16

 

Cu excepţia competenţelor Adunării Consultative, astfel cum sunt definite la art. 24, 28, 30, 32, 33 şi 35, Comitetul Miniştrilor va decide, cu efect obligatoriu, asupra tuturor chestiunilor referitoare la organizarea şi la aranjamentele interne ale Consiliului Europei. În acest scop, Comitetul Miniştrilor va adopta reglementările financiare şi administrative necesare.

 

ARTICOLUL 17

 

Comitetul Miniştrilor poate să înfiinţeze, în orice scop pe care îl consideră necesar, comitete sau comisii cu caracter consultativ sau tehnic.

 

ARTICOLUL 18

 

Comitetul Miniştrilor adoptă propriul regulament interior, care va stabili, în special: I. cvorumul; II. metoda numirii şi durata mandatului preşedintelui; III. procedura pentru stabilirea ordinii de zi, inclusiv pentru depunerea propunerilor de rezoluţii; şi IV. condiţiile în care este notificată desemnarea supleanţilor, efectuată conform art. 14.

 

ARTICOLUL 19

 

La fiecare sesiune a Adunării Consultative, Comitetul Miniştrilor va prezenta rapoarte asupra activităţii sale, însoţite de documentaţia corespunzătoare.

 

ARTICOLUL 20

 

a) Rezoluţiile Comitetului Miniştrilor referitoare la chestiunile importante menţionate mai jos sunt luate cu unanimitatea voturilor exprimate sau cu votul majorităţii reprezentanţilor din Comitetul Miniştrilor: I. recomandările prevăzute în art. 15 b); II. chestiunile prevăzute în art. 19; III. chestiunile prevăzute în art. 21 a) I şi b); IV. chestiunile prevăzute în art. 33; V. recomandările pentru amendarea art. 1 d), 7, 15, 20 şi 22; şi VI. orice altă chestiune pe care, datorită importanţei ei, comitetul va decide să o supună regulii unanimităţii printr-o rezoluţie adoptată în condiţiile prevăzute la paragraful d) de mai jos.

b) Chestiunile referitoare la regulamentul interior sau la reglementări financiare şi administrative pot fi decise prin votul majorităţii simple a reprezentanţilor care au dreptul de a face parte din comitet.

c) Rezoluţiile comitetului, luate în conformitate cu art. 4 şi 5, se adoptă prin votul unei majorităţi de două treimi din reprezentanţii care au dreptul de a face parte din comitet.

d) Toate celelalte rezoluţii ale comitetului se adoptă cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate şi cu votul majorităţii reprezentanţilor care au dreptul de a face parte din comitet. Acestea cuprind, în special, rezoluţiile referitoare la adoptarea bugetului, la regulamentul interior, la reglementările financiare şi administrative, la recomandările privind amendarea articolelor prezentului Statut, altele decât cele menţionate la paragraful a) V. de mai sus şi la determinarea, în caz de dubiu, a paragrafului prezentului articol care să fie aplicat.

 

ARTICOLUL 21

 

a) Afară de cazul în care comitetul decide altfel, reuniunile Comitetului Miniştrilor vor fi ţinute: I. cu uşile închise; şi II. la sediul consiliului.

b) Comitetul decide ce informaţii să fie publicate în ceea ce priveşte concluziile şi discuţiile din cadrul unei reuniuni desfăşurate cu uşile închise.

c) Comitetul se reuneşte înainte de deschiderea sesiunilor Adunării Consultative şi la începutul acestor sesiuni; el se reuneşte, de asemenea, ori de câte ori consideră necesar.

 

CAPITOLUL V

 

ADUNAREA CONSULTATIVĂ

 

ARTICOLUL 22

 

Adunarea Consultativă este organul deliberativ al Consiliului Europei. Ea dezbate chestiunile care sunt de competenţa sa conform prezentului Statut şi prezintă concluziile sale Comitetului Miniştrilor, sub formă de recomandări.

 

ARTICOLUL 23

 

a) Adunarea Consultativă poate să delibereze şi să formuleze recomandări cu privire la orice chestiune legată de scopul Consiliului Europei, care intră în competenţa acestuia, astfel cum este definită în cap. I. Ea poate, de asemenea, să delibereze şi să facă recomandări cu privire la orice chestiune care îi este supusă spre avizare de către Comitetul Miniştrilor.

b) Adunarea Consultativă stabileşte ordinea de zi conform prevederilor paragrafului a) de mai sus, ţinând seama de activitatea altor organizaţii europene interguvernamentale din care fac parte unii sau toţi membrii Consiliului Europei.

c) Preşedintele adunării decide, în caz de dubiu, dacă o chestiune care apare în timpul dezbaterilor sesiunii se încadrează în ordinea de zi a adunării.

 

ARTICOLUL 24

 

Adunarea Consultativă poate, respectând prevederile art. 38 d), să înfiinţeze comitete sau comisii însărcinate să examineze şi să raporteze acesteia cu privire la orice chestiuni care ţin de competenţa adunării conform art. 23, să studieze punctele înscrise pe ordinea de zi şi să formuleze avize asupra tuturor chestiunilor de procedură.

ARTICOLUL 25

 

a) Adunarea Consultativă este compusă din reprezentanţi ai fiecărui membru, aleşi de către Parlamentul său dintre membrii acestuia sau desemnaţi dintre membrii Parlamentului, conform unei proceduri decise de acesta, sub rezerva, totuşi, a dreptului fiecărui guvern membru de a face orice desemnări suplimentare necesare atunci când Parlamentul nu este în sesiune şi n-a stabilit procedura în acest caz. Fiecare reprezentant trebuie să aibă naţionalitatea statului membru pe care îl reprezintă. El nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Comitetului Miniştrilor. Mandatul reprezentanţilor astfel desemnaţi va începe de la deschiderea sesiunii ordinare ce urmează numirii lor şi va expira la deschiderea următoarei sesiuni ordinare sau a unei sesiuni ordinare viitoare, cu excepţia situaţiei în care au avut loc alegeri parlamentare, caz în care membrii au dreptul de a face noi nominalizări. Dacă un membru numeşte noi reprezentanţi pe locuri rămase vacante datorită decesului sau demisiei sau dacă procedează la noi desemnări ca urmare a alegerilor parlamentare din ţara sa, mandatul noilor reprezentanţi va începe de la prima reuniune a adunării ce urmează desemnării.

b) Nici un reprezentant nu va fi lipsit de mandatul său în cadrul unei sesiuni a adunării fără acordul acesteia.

c) Fiecare reprezentant poate avea un supleant care, în absenţa sa, are calitatea de a participa, de a lua cuvântul şi de a vota în locul său. Prevederile paragrafului a) de mai sus se aplică şi în cazul desemnării supleanţilor.

 

ARTICOLUL 26

 

Membrii au dreptul la un număr de reprezentanţi, după cum urmează:

 

Austria –  6

Belgia –  7

Bulgaria –  6

Cehoslovacia –  8

Cipru –  3

Danemarca –  5

Elveţia –  6

Finlanda –  5

Franţa –  18

Germania –  18

Grecia –  7

Irlanda –  4

Islanda –  3

Italia –  18

Liechtenstein –  2

Luxemburg –  3

Malta –  3

Norvegia –  5

Olanda –  7

Polonia –  12

Portugalia –  7

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord –  18

San Marino –  2

Spania –  12

Suedia –  6

Turcia –  12

Ungaria –  7

 

 

ARTICOLUL 27

 

Condiţiile conform cărora Comitetul Miniştrilor poate fi reprezentat, în mod colectiv, în dezbaterile Adunării Consultative sau cele conform cărora reprezentanţii comitetului şi supleanţii lor pot, cu titlul individual, să ia cuvântul în faţa acesteia, vor fi determinate de prevederile corespunzătoare din regulamentul interior, hotărâte de comitet după consultarea adunării.

 

 

ARTICOLUL 28

 

a) Adunarea Consultativă adoptă regulamentul său interior şi alege dintre membrii săi preşedintele, care rămâne în funcţie până la următoarea sesiune ordinară.

b) Preşedintele conduce lucrările, dar nu ia parte nici la dezbateri, nici la vot. Supleantul preşedintelui are calitatea de a lua parte la dezbateri, de a lua cuvântul şi de a vota în locul acestuia.

c) Regulamentul interior stabileşte, în special: I. cvorumul; II. procedura alegerii şi durata funcţiilor preşedintelui şi a altor membri ai biroului; III. procedura de stabilire a ordinii de zi şi de comunicare a acesteia către reprezentanţi; şi IV. data şi modul de notificare a numelor reprezentanţilor şi supleanţilor.

 

ARTICOLUL 29

 

Sub rezerva prevederilor art. 30, toate rezoluţiile Adunării Consultative, inclusiv cele care au ca obiect: I. de a face recomandări Comitetului Miniştrilor; II. de a propune comitetului chestiunile de înscris pe ordinea de zi a adunării; III. de a înfiinţa comitete şi comisii; IV. de a stabili data deschiderii sesiunilor; V. de a determina majoritatea cerută pentru rezoluţiile necuprinse la pct. I– IV de mai sus sau care determină, în caz de dubiu, ce fel de majoritate este necesară, sunt luate cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate.

 

ARTICOLUL 30

 

Rezoluţiile Adunării Consultative, care se referă la chestiuni privind modul său de funcţionare, în special alegerea membrilor biroului, desemnarea membrilor biroului, desemnarea membrilor comitetelor şi comisiilor şi adoptarea regulamentului interior sunt luate cu majoritatea care se va stabili de către adunare prin aplicarea art. 29.V.

 

ARTICOLUL 31

 

Dezbaterile (cu privire la propunerile ce urmează a se face Comitetului Miniştrilor) privind înscrierea unei chestiuni pe ordinea de zi a Adunării Consultative nu trebuie să se poarte, după definirea obiectului său, decât asupra argumentelor pro şi contra includerii ei pe ordinea de zi.

 

ARTICOLUL 32

 

Adunarea Consultativă se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an, data şi durata acesteia fiind stabilite de către adunare, astfel încât să se evite, pe cât posibil, suprapunerea cu sesiunile parlamentare ale miniştrilor şi cu sesiunile Adunării Generale O.N.U. Sesiunea ordinară nu va dura mai mult de o lună, cu excepţia cazului în care, de comun acord, Adunarea Consultativă şi Comitetul Miniştrilor decid altfel.

 

 ARTICOLUL 33

 

Sesiunile ordinare ale Adunării Consultative au loc la sediul consiliului, afară de cazul în care, de comun acord, Adunarea Consultativă şi Comitetul Miniştrilor decid ca acestea să se ţină în alt loc.

ARTICOLUL 34

 

Adunarea Consultativă poate fi convocată în sesiune extraordinară la iniţiativa fie a Comitetului Miniştrilor, fie a preşedintelui adunării, după ce se pun de acord, inclusiv asupra datei şi locului sesiunii.

 

ARTICOLUL 35

 

Dacă nu se decide altfel, dezbaterile Adunării Consultative sunt publice.

 

CAPITOLUL VI

 

SECRETARIATUL

 

ARTICOLUL 36

 

a) Secretariatul este compus dintr-un Secretar general, un Secretar general adjunct şi personalul necesar.

b) Secretarul general şi Secretarul general adjunct sunt desemnaţi de Adunarea Consultativă, la recomandarea Comitetului Miniştrilor.

c) Ceilalţi membri ai Secretariatului sunt numiţi de către Secretarul general, conform regulamentului administrativ.

d) Nici un membru al Secretariatului nu poate deţine o funcţie remunerată de către un guvern, nu poate fi membru al Adunării Consultative sau al unui parlament naţional sau nu poate îndeplini activităţi incompatibile cu atribuţiile sale.

e) Fiecare membru al Secretariatului trebuie să facă o declaraţie solemnă prin care să-şi afirme ataşamentul faţă de Consiliul Europei şi hotărârea sa de a îndeplini atribuţiile sale, în mod conştiincios, neinfluenţat de vreun considerent de ordin naţional, de a nu solicita sau accepta instrucţiuni, în legătură cu exercitarea funcţiilor sale, de la nici un guvern sau altă autoritate din afara consiliului, precum şi de a se abţine de la orice act incompatibil cu statutul său de funcţionar internaţional răspunzător numai în faţa consiliului. Secretarul general şi Secretarul general adjunct vor face această declaraţie în faţa comitetului, iar ceilalţi membri, în faţa Secretarului general.

f) Fiecare membru trebuie să respecte caracterul exclusiv internaţional al funcţiilor Secretarului general şi ale personalului Secretariatului şi să se abţină de a-i influenţa în exercitarea funcţiilor lor.

 

ARTICOLUL 37

 

a) Secretariatul este situat la sediul consiliului.

b) Secretarul general răspunde de activitatea Secretariatului în faţa Comitetului Miniştrilor. El oferă, în special, Adunării Consultative, sub rezerva art. 38 d), serviciile administrative şi altă asistenţă de care aceasta ar avea nevoie.

 

 

Capitolul VII FINANŢE

 

ARTICOLUL 38

 

a) Fiecare membru va suporta cheltuielile propriei reprezentări în Comitetul Miniştrilor şi în Adunarea Consultativă.

b) Cheltuielile Secretariatului şi toate celelalte cheltuieli comune vor fi împărţite între toţi membrii în proporţia care va fi stabilită de comitet, pe baza numărului populaţiei fiecărui membru. Contribuţia unui membru asociat va fi stabilită de către comitet.

c) În conformitate cu reglementările financiare, bugetul consiliului va fi supus anual spre adoptare comitetului, de către Secretarul general.

d) Secretarul general va supune comitetului cererile adunării de natură a antrena cheltuieli care depăşesc sumele deja înscrise în buget pentru adunare şi lucrările sale.

e) Secretarul general va prezenta, de asemenea, Comitetului Miniştrilor o evaluare a cheltuielilor necesare executării fiecăreia din recomandările supuse comitetului. Orice rezoluţie a cărei executare presupune cheltuieli suplimentare nu va fi considerată ca adoptată de Comitetul Miniştrilor decât dacă acesta a aprobat evaluările unor astfel de cheltuieli suplimentare.

 

ARTICOLUL 39

 

Secretarul general notifică anual guvernului fiecărui membru suma cu care trebuie să contribuie. Contribuţiile sunt exigibile din ziua notificării; ele trebuie să fie achitate Secretarului general în termen de maximum 6 luni.

 

CAPITOLUL VIII

 

PRIVILEGII ŞI IMUNITĂŢI

 

ARTICOLUL 40

 

a) Consiliul Europei, reprezentanţii membrilor şi Secretariatul se bucură, pe teritoriul membrilor, de imunităţile şi privilegiile necesare exercitării funcţiilor lor. În virtutea acestor imunităţi, reprezentanţii în Adunarea Consultativă nu pot fi, în special, nici arestaţi şi nici urmăriţi pe teritoriul tuturor membrilor pentru opiniile sau voturile exprimate în cursul dezbaterilor adunării, comitetelor sau comisiilor.

b) Membrii se angajează să încheie, cât mai curând posibil, un acord în scopul realizării prevederilor paragrafului a) de mai sus. Pentru aceasta, Comitetul Miniştrilor va recomanda guvernelor membrilor încheierea unui acord care să definească privilegiile şi imunităţile recunoscute pe teritoriile lor. De asemenea, un acord special va fi încheiat cu Guvernul Republicii Franceze, care va defini privilegiile şi imunităţile de care trebuie să se bucure Consiliul la sediul său.

 

CAPITOLUL IX

 

AMENDAMENTE

 

ARTICOLUL 41

 

a) Propunerile privind modificarea prezentului Statut pot fi făcute în Comitetul Miniştrilor sau, conform condiţiilor prevăzute în art. 25, în Adunarea Consultativă.

b) Comitetul va recomanda şi va include într-un protocol amendamentele pe care le consideră adecvate.

c) Protocolul de modificare va intra în vigoare când va fi semnat şi ratificat de către două treimi din membri.

d) Cu excepţia dispoziţiilor paragrafelor precedente ale prezentului articol, amendamentele la art. 23– 35, 38 şi 39, care au fost aprobate de către comitet şi adunare, vor intra în vigoare la data procesului-verbal încheiat de Secretarul general şi comunicat guvernelor membrilor, atestând aprobarea acestora. Dispoziţiile prezentului paragraf nu se vor aplica până la încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a adunării.

 

CAPITOLUL X

DISPOZIŢII FINALE

 

ARTICOLUL 42

 

a) Prezentul Statut este supus ratificării. Ratificările vor fi depuse la Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

b) Prezentul Statut va intra în vigoare după depunerea a şapte instrumente de ratificare. Guvernul Regatului Unit va notifica tuturor guvernelor semnatare intrarea în vigoare a Statutului şi numele membrilor Consiliului Europei la acea dată.

c) Ca urmare, orice alt stat semnatar va deveni parte la prezentul Statut la data depunerii instrumentului său de ratificare.

Add to: del.icio.us | Digg