Piata europeana a drogurilor: Comertul cu Heroina

Sursa foto: www.cancan.ro

Nu se poate vorbi despre o piaţă a drogurilor fără a se avea în vedere cel puţin 4 segmente principale: heroina, cocaina, cannabisul şi drogurile sintetice.

Comerţul cu heroină în Nord-Vestul Europei este controlat de turci[1]. Marfa este adusă din Semiluna de Aur: Afganistan, Nordul Pakistanului ori Iran, cărora li s-au alăturat regiunile ruseşti de graniţă.

Importanţa turcilor şi a kurzilor se datorează în mod special, pe de o parte, poziţiei geografice care le permite controlul trecătorilor montane între Kurdistan şi Nord-estul Turciei, iar pe de altă parte, „capetelor de pod” comerciale pe care le deţin în ţările consumatoare prin intermediul celor peste 2 milioane de turci din vestul Europei. În Nord vestul Europei ţările spre care se îndreaptă cu predilecţie navele de contrabandă, dar şi cele care transportă ocazional droguri sunt Germania şi Olanda. Marfa sosită este fie împărţită şi distribuită spre vânzare în ţările consumatoare, fie este reexportată în ţările vecine.

Schimbările din Europa Centrală şi statele ruse nu au rămas fără consecinţe: nu doar au afectat piaţa drogurilor, ci, dimpotrivă, standardele reduse de viaţă şi vizibila diferenţă faţă de Vestul Europei au determinat mulţi localnici să treacă la practicarea comerţului cu droguri.

Ceea ce este mai rău, e faptul că pe lângă consumul ridicat de droguri, unele ţări care fabricau stupefiante pentru uzul medical au trecut la producţia de serie destinată populaţiei. De exemplu, morfina brută obţinută de polonezi în propriile bucătării şi şoproane, numite de germani „supa poloneză”, în privinţa calităţii nu se deosebeşte de alte produse est europene, dar poate fi considerată un prim pas spre producţia destinată comerţului.

O schimbare serioasă pe piaţa de heroină este apariţia traficanţilor vest-africani: nigerienii, şi într-o măsură mai mică cei din Ghana. Ceea ce este remarcabil este faptul că ei nu trăiesc în regiunile unde se produce heroina. Traficanţii preiau marfa în India după care o transportă în ţările consumatoare vest-europene. Această mişcare a fost facilitată de fluxul masiv de studenţi şi oameni de afaceri nigerieni spre India şi comunităţile de rezidenţi nigerieni şi ganezi din Anglia şi U.S.A. Dar cantităţile de droguri transportate astfel sunt reduse, traficanţii rezumându-se la folosirea genţilor şi a corpului omenesc.

Este prea devreme a analiza impactul pe care toate aceste transformări îl vor avea asupra traficului de heroină, însă, cert este că reţelele turceşti sunt bine stabilite în vestul Europei, dar competiţia pe piaţa drogurilor este acerbă, astfel că oricând noii-veniţi ar putea îndepărta reţelele care domină piaţa.

--------------------------------------------------------------------------------

[1] Conform unui raport INTERPOL, aproximativ 70-75% din heroina capturată în Europa a urmat ruta Balcanică via Turcia. În prezent, proporţiile au rămas relativ neschimbate.