Sectiuni
- Home
- Stiri
-
Uniunea Europeana
- › Informatii uzuale
- › Istoria Uniunii Europene
- › Institutiile Uniunii Europene
- › Tratatele Uniunii Europene
- › Dreptul comunitar
- › Politicile Uniunii Europene
- › Relatiile externe ale Uniunii Europene
- › Avocat in Uniunea Europeana
- › Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie
- › Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
- › Legislatia Uniunii Europene (Selectii)
- › Fondatorii Uniunii Europene
- › Dictionarul EuropaInfo.ro
- › Documente de referinta
- CEDO
- Afaceri europene
- Publicatii
- Contact
- Librarie
- Lucrari.ro
- Admitere Avocatura
- Afaceri agricole
|
|
![]() Curtea Europeană a Drepturilor Omului
|
|
|
|
|
|
Lucrari in format electronic
Actul administrativ de gestiune
Actele administrative de gestiune sunt actele juridice încheiate de autorităţile administraţiei publice pentru exploatarea şi dezvoltarea proprietăţii publice şi serviciilor publice ale statului şi ale unităţilor administrativ teritoriale, cu particularii, persoane fizice sau juridice, române sau străine.
Actele de gestiune publică, denumite şi contracte administrative, sunt supuse unui regim mixt de drept public şi de drept privat, preponderent fiind regimul de dreptul public. Astfel, cea mai importantă categorie a actelor administrative de gestiune ale administraţiei publice o constituie contractele administrative.
În doctrină, actele de gestiune au fost denumite contracte administrative pentru a desemna contractele încheiate de administraţie cu particularii în scopul de a colabora împreună în vederea realizării unui serviciu public sau a unui interes general, subliniindu-se că aşa cum proprietatea publică are caractere specifice în raport cu proprietatea privată, libertatea contractuală a persoanelor publice prezintă particularităţi în raport cu libertatea contractuală a persoanelor private.
Altfel spus, principala modalitate prin care administraţia îşi exercită libertatea contractuală este reprezentată de contractul administrativ.
Principala caracteristică a contractelor administrative este inegalitatea de poziţie în care se găsesc actorii lui: autoritatea administrativă, în calitate de purtătoare a prerogativelor de putere publică, şi în consecinţă superioară particularului, poate stabili şi modifica unilateral unele clauze contractuale şi impune sancţiuni.
Actul administrativ de autoritate
Actele de autoritate reprezintă acele manifestări de voinţă ale autorităţilor administrative competente, prin care se creează situaţii juridice noi, supuse regimului de drept public. Folosirea noţiunii de act administrativ urmăreşte să pună accentul pe ideea de activitate, utilizarea noţiunii de act de drept administrativ evoca ideea de regim juridic aplicabil. Actele administrative de autoritate, calificate şi ca acte administrative de putere publica, sunt actele emise sau adoptate de o autoritate publică, în mod unilateral, pe baza şi în vederea executării legii, în scopul naşterii, modificării sau stingerii unor raporturi de drept administrativ. Pe parcursul acestui studiu se va avea în vedere o analiză detaliază a acestei categorii juridice – actul administrativ de autoritate, evidenţiind în acest sens aspectele ce ţin de noţiunea şi trăsăturile actului administrativ de autoritate, forma şi procedura emiterii actului administrativ de autoritate, forţa juridică a actelor administrative de autoritate şi efectele juridice ale actelor administrative de autoritate. Toate aceste aspecte formează ceea ce denumim regimul juridic al actului administrativ de autoritate, probleme ce au fost detaliate pe parcursul acestei lucrari....Actele administrative de autoritate si actele administrative de gestiune
Pornind de la faptul că în cadrul formelor concrete de realizare a activităţii administraţiei publice locul central îl ocupă actele administrative pe parcursul proiectului am avut în vedere o prezentare detaliată a aspectelor legate de ”Actele administrative de autoritate şi actele administrative de gestiune”. În primul rând am considerat oportun ca în cadrul capitolului introductiv să prezentam unele „Noţiuni generale privind actele administrative”. O primă analiză a vizat conceptul de act administrativ, reţinând în acest sens că acesta reprezintă manifestarea unilaterală şi expresă de voinţă a autorităţilor publice, realizată în scopul de a produce efecte juridice, în temeiul puterii publice. Pornind de la definiţia reţinută, am subliniat că actul administrativ implică respectarea unor condiţii de legalitate a căror încălcare este de natură a atrage sancţiunea nulităţii actului respectiv. În capitolul 2 al lucrării am avut în vedere o prezentare exhaustivă a aspectelor legate de „Actele administrative de autoritate”. Sub acest titlul am analizat elementele care vizează noţiunea şi trăsăturile actului administrativ de autoritate, regimul juridic al actelor administrative de autoritate, forma şi procedura emiterii actului administrativ de autoritate, forţa juridică a actelor administrative de autoritate, efectele juridice ale actelor administrative de autoritate, încetarea efectelor juridice ale actelor administrative de autoritate şi, nu în ultimul rând, aspectele legate de controlul legalităţii actelor administrative de autoritate. În Capitolul 3 denumit „Actele administrative de gestiune” am avut în vedere principalele elemente care caracterizează teoria contractului administrativ, analizând pe lângă definiţia şi trăsăturile actelor administrative de gestiune şi unele categorii de acte administrative de gestiune precum: actele de concesionare a serviciilor publice, actele de achiziţii publice, actele de închiriere a bunurilor proprietate publică şi actele de contractare a împrumuturilor de stat. Lucrarea de faţă îşi dovedeşte importanţa teoretică şi practică întrucât analiza actului administrativ a fost şi este mereu actuală pornind de la premisa că actul administrativ continuă să aibă cea mai mare pondere între mijloacele de acţiune ale autorităţilor administraţiei publice....Actele administrative
Aşa cum am reţinut pe parcursul acestui proiect, în cadrul formelor concrete de realizare a activităţii administraţiei publice, locul central îl ocupă actele administrative. Când spunem că o formă concretă de activitate dă naştere la efecte juridice, înţelegem că acesta dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice. În această categorie mai pot fi incluse atât actele administrative cât şi contractele administrative. Într-o definiţie succintă, am reţinut că actul administrativ poate fi definit ca fiind manifestarea unilaterală şi expresă de voinţă a autorităţilor publice, realizată în scopul de a produce efecte juridice, în temeiul puterii publice. Actul administrativ implică respectarea unor condiţii de legalitate a căror încălcare este de natură a atrage sancţiunea nulităţii actului respectiv. Printr-un act administrativ iau naştere drepturi noi, se stabilesc obligaţii noi sau se sting cele vechi. Ca element specific, prin acte administrative se pot admite sau respinge pretenţii juridice formulate de către persoanele fizice sau juridice către organele administrative - chiar şi tăcerea organului administrativ competent este de natură a produce efecte juridice, de la caz la caz poate însemna un refuz sau o acceptare tacită. Chiar dacă la emiterea unui act administrativ participă mai multe persoane, esenţial este că avem de a face cu o singură voinţă juridică, a organului administrativ. În oricare dintre cazuri esenţială rămâne manifestarea unilaterală de voinţă a organului administrativ; nu putem vorbi despre consimţământul persoanelor în sens contractual ci, doar, despre respectarea unor condiţii impuse de normele juridice pentru emiterea actului administrativ....Actele primarului in procesul decizional local
Aşa cum am evidenţiat pe parcursul acestui studiu, eficienţa şi valoarea socială a unei decizii administrative depind de modul cum este înţeleasă problema ce trebuie rezolvată, de realismul soluţiei adoptate, precum şi de oportunitatea acţiunii, de îndeplinirea la timp a acţiunii ce trebuie întreprinsă pe baza soluţiei la care s-a ajuns. Dacă lipseşte chiar şi numai una din aceste condiţii, scopul pentru care a fost adoptată decizia respectivă nu se va mai putea înfăptui sau se va înfăptui, dar în mod parţial, limitat. Pentru ca o decizie administrativă să atingă pe deplin scopul pentru care a fost emisă, este absolut indispensabil ca organul emitent să cunoască foarte exact situaţia care a prilejuit adoptarea acelei decizii. Pe parcursul acestui proiect ne-am propus să evidenţiem rolul primarului în calitatea sa de autoritate executivă a administraţiei publice, studiul fiind structurat pe exemplul Primăriei Sector 3 Bucureşti însă poate fi adaptat pentru oricare alta primarie....Accesul la ocuparea functiei publice
Pornind de la considerentul că reglementarea funcţiei publice în România are o lungă tradiţie, ţara noastră fiind printre primele state din Europa care a consacrat o reglementare specială a funcţionarilor publici pe parcursul lucrării „Accesul la ocuparea funcţiei publice” am avut în vedere o analiză exhaustivă a reglementărilor în materie, cu privire la condiţiile de acces la funcţiile publice, atât prin prezentarea problemelor din punct de vedere teoretic, cât şi prin argumentarea acestora în mod practic, prin trimitere la soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în această materie....Abuzul de pozitie dominanta
O întreprindere are o poziţie dominantă, când puterea sa economică îi permite să opereze pe piaţă fără să ţină cont de reacţia concurenţilor săi, a consumatorilor intermediari şi finali. În aceste condiţii, o întreprindere care are o poziţie dominantă poate fi tentată să abuzeze de poziţia respectivă pentru a-şi creşte veniturile şi pentru a-şi consolida poziţia pe piaţă, atât prin slăbirea sau eliminarea concurenţilor cât şi prin interzicerea accesului pe piaţă a unor firme noi....Log in
- Conventia Europeana a Drepturilor Omului, actualizata
- Tratatul de la Maastricht (Tratatul asupra Uniunii Europene)
- Cariera in institutiile publice. Studiu de caz
- Tratatul de la Lisabona
- Ce trebuie sa stim cand calatorim cu masina in Uniunea Europeana?
- Hotararea Tribunalului de Prima Instanta T-85/08 din 2010/07/09 - Exalation/OAPI (Vektor-Lycopin)
- Hotararea Curtii C-84/09 din 2010/11/18 - X
- Tratatul de la Maastricht (Tratatul asupra Uniunii Europene)
- O noua strategie de stimulare a turismului european
- Hotararea Curtii C-203/09 din 2010/10/28 - Volvo Car Germany
|
|
- Consiliul European, institutie a Uniunii Europene
- Hotararea Curtii C-422/10 din 2011/11/24 - Georgetown University si altii
- Curtea Europeana de Justitie
- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L275/anul 54 din 20 octombrie 2011
- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L193/anul 54 din 23 iulie 2011
din China constau în principal în bunuri de consum precum aparate de telecomunicații și haine.
economice, ci și cetățenii europeni“. Domnul Nespola ne-a acordat un interviu.
o încălcare a dreptului la respectarea bunurilor, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.
lucrări oferă valoare adăugată rezultatelor cercetării autoarei.
Sperăm că aceste alegeri vor fi un precedent pentru regiune“, a spus doamna Albertini.
Featured author













