Uniunea Europeana sub impactul tratatelor modificatoare

Legislaţia Uniunii Europene este alcătuită din două tipuri de documente: legislaţia primară (tratatele) şi legislaţia secundară (formată, în principal, din actele adoptate de către instituţiile UE). Legislaţia primară include, în principal, următoarele documente: - tratatele fondatoare: tratatele prin care au fost instituite Comunităţile Europene (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, Comunitatea Economică Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice) şi Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht); - principalele tratate modificatoare ale tratatelor care au instituit Comunităţile Europene şi ale Tratatului privind Uniunea Europeană: Tratatul de fuziune, Actul Unic European, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa; - protocoalele speciale, de exemplu Protocolul privind Antilele Olandeze, semnat în 1962; - tratate adiţionale, prin care sunt modificate anumite sectoare acoperite de tratate fondatoare, de exemplu, cele două tratate bugetare, semnate în 1970, respectiv 1975; - tratatele de aderare la Comunităţile Europene, respectiv la Uniunea Europeană.

UNIUNEA EUROPEANA SUB IMPACTUL TRATATELOR MODIFICATOARE

CUPRINS

CAPITOLUL I: ASPECTE DE ORDIN INTRODUCTIV

SECŢIUNEA I: SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CONSTRUCŢIEI EUROPENE

    § 1. ORIGINILE PROCESULUI DE CONCRETIZARE A UNEI EUROPE UNITE

    § 2. EVOLUŢIA INTEGRĂRII EUROPENE DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

          A. Conjunctura economico-politică ulterioară conflictelor armate

          B. Organizaţia Europeană de Cooperare Economică (OECE)

          C. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO)

          D. Tratatele de la Roma: Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom)

          E. Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS)

    § 3. ETAPELE EXTINDERII UNIUNII EUROPENE

          A. Aderarea Danemarcei, Irlandei şi Marii Britanii

          B. Aderarea Greciei, Portugaliei şi Spaniei

          C. Aderarea Austriei, Finlandei şi Suediei

SECŢIUNEA A II-A: ASPECTE DE ORDIN CONCEPTUAL. ELIMINAREA UNOR EVENTUALE CONFUZII 

    § 1. COMUNITATEA EUROPEANĂ - COMUNITĂŢILE EUROPENE. 

    § 2. UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI UNIUNEA EUROPEI OCCIDENTALE (UEO)

    § 3. CONSILIUL EUROPEI, CONSILIUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

          A. Consiliul Europei

          B. Consiliul European

          C. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri)

    § 4. COMISIA EUROPEANĂ ŞI COMISIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

          A. Comisia Europeană

          B. Comisia Europeană a Drepturilor Omului

    § 5. CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE ŞI CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULU

          A. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

          B. Curtea Europeană a Drepturilor Omului

CAPITOLUL II: ACTUL UNIC EUROPEAN

SECŢIUNEA I: CONJUNCTURA APARIŢIEI ACTULUI UNIC EUROPEAN

SECŢIUNEA A II-A: STRUCTURA ACTULUI UNIC EUROPEAN

SECŢIUNEA A III-A: REALIZAREA UNUI „SPAŢIU FĂRĂ FRONTIERE” – PRINCIPALUL OBIECTIV AL ACTULUI UNIC EUROPEAN
 

CAPITOLUL III: TRATATUL DE LA MAASTRICHT PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ

SECŢIUNEA I: CONSIDERAŢII GENERALE

SECŢIUNEA A II-A: STRUCTURA TEHNICO-JURIDICĂ

SECŢIUNEA A III-A: POLITICA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ

    § 1. PRINCIPIILE REALIZĂRII UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE

    § 2. POLITICA MONETARĂ DIN PERSPECTIVA TRATATULUI DE LA MAASTRICHT

SECŢIUNEA A IV-A: PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂŢII ŞI ALTE ASPECTE PRIVIND COMPETENŢELE COMUNITARE

    § 1. TRANSFERUL DE COMPETENŢE ŞI PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂŢII

    § 2. NOILE COMPETENŢE ATRIBUITE COMUNITĂŢII EUROPENE PRIN TRATATUL DE LA MAASTRICHT

SECŢIUNEA A V-A: POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ

SECŢIUNEA A VI-A: COOPERAREA ÎN DOMENIILE JUSTIŢIEI ŞI AFACERILOR INTERNE (JAI)

CAPITOLUL IV: TRATATUL DE LA AMSTERDAM

SECŢIUNEA I: CONTEXTUL POLITIC ANTERIOR ADOPTĂRII TRATATULUI 

    § 1. CONFERINŢA INTERGUVERNAMENTALĂ A U.E. DE LA TORINO

    § 2. CONSILIUL EUROPEAN DE LA DUBLIN

SECŢIUNEA A II-A: TRATATUL DE LA AMSTERDAM ŞI PRINCIPALELE PROBLEME AVUTE ÎN VEDERE

SECŢIUNEA A III-A: EVENIMENTE POST-AMSTERDAM

    § 1. CONSILIUL EUROPEAN DE LA LUXEMBURG

    § 2. NOI EVOLUŢII SUB PREŞEDINŢIA BRITANICĂ

    § 3. CONSILIUL EUROPEAN DE LA VIENA

    § 4. REUNIUNILE DIN 1999, DE SUB PREŞEDINŢIA GERMANIEI

    § 5. CONSILIUL EUROPEAN DE LA HELSINKI

CAPITOLUL V: SUMMIT-UL DE LA NICE ŞI PRINCIPALELE REZULTATE

SECŢIUNEA I: FEBRA CONJUNCTURALĂ A REUNIUNII DE LA NISA

SECŢIUNEA A II-A: PRINCIPALELE OBIECTIVE VIZATE PRIN TRATATUL DE LA NICE ŞI ANEXELE LA TRATAT

    § 1. CONŢINUTUL TRATATULUI DE LA NICE

    § 2. PROTOCOLUL PRIVIND EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE (ANEXA I)

    § 3. DETERMINAREA LOCURILOR ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN, PONDEREA VOTURILOR ÎN CONSILIU ŞI REPARTIŢIA LOCURILOR ÎN COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL (ANEXA II)

SECŢIUNEA A III-A: ALTE REZULTATE DE IMPACT ALE SUMMIT-ULUI DE LA NICE

    § 1. PROCLAMAREA CARTEI DREPTURILOR FUNDAMENTALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

    § 2. DE LA LISABONA, LA NISA: AGENDA SOCIALĂ EUROPEANĂ

SECŢIUNEA A IV-A: EVALUĂRI ŞI PERSPECTIVE PRIVIND REUNIUNEA DE LA NICE

CAPITOLUL VI: DIRECŢII VIITOARE PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ: „CONSTITUŢIA EUROPEANĂ” – ÎNTRE DEZIDERAT
ŞI REALITATE

CAPITOLUL VII: CONCLUZII

ANEXE

ANEXA I: HARTA POLITICĂ A EUROPEI

ANEXA II: HARTA GEOGRAFICĂ A EUROPEI

BIBLIOGRAFIE

CUPRINS

B I B L I O G R A F I E

I. CURSURI, TRATATE, MONOGRAFII

A. LITERATURĂ ROMÂNĂ.

- P. Bărbulescu, I. Cloşcă, N. Ecobescu, N. Fotino, D. C. Giurescu, E. Glaser, G. Macovescu, R. Neagu, T. Silea, „Dicţionar diplomatic”, Editura Politică, Bucureşti, 1979.

- Maria Bârsan, „Integrarea economică europeană”, Vol. I, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995.

- Barbu B. Berceanu, „Cetăţenia – Monografie juridică”, Editura ALL Back, Bucureşti, 1999.

- Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, „Drept Internaţional Contemporan”, R.A. „Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1995.

- Mircea Duţu, „Dreptul internaţional şi comunitar al mediului”, Editura Economică, Bucureşti, 1995.

- Ionel Fecioru, „Libertatea de circulaţie între deziderat şi realitate”, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 2000.

- Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, „Drept Instituţional Comunitar European”, Editura Actami, Bucureşti, 1999.

- Augustin Fuerea, „Introducere în problematica dreptului internaţional al drepturilor omului”, Editura Era, Bucureşti, 2000.

- Grigore Geamănu, „Drept Internaţional Contemporan”, Vol. II, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.

- Ion Jinga, „Uniunea Europeană – realităţi şi perspective”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999.

- Ion Jinga, Andrei Popescu, „Integrarea Europeană – Dicţionar de termeni comunitari”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000.

- Corina Leicu, „Drept comunitar”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.

- Corina Leicu, Ioan Leicu, „Instituţiile comunitare”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996.

- Octavian Manolache, „Drept comunitar. Instituţii comunitare”, Editura ALL, Bucureşti, 1999.

- Octavian Manolache, „Drept comunitar. Cele patru libertăţi fundamentale. Politici comunitare”, Editura ALL, Bucureşti, 1999.

- Octavian Manolache, „Drept comunitar. Justiţia comunitară”, Editura ALL, Bucureşti, 1999.

- Viorel Marcu, „Drept Instituţional Comunitar”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001.

- Dumitru Mazilu, „Drepturile Omului – oncept, exigenţe şi realităţi contemporane”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000.

- Dumitru Mazilu, „Integrarea Europeană. Drept comunitar şi Instituţii europene”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001.

- Raluca Miga-Beşteliu, „Drept Internaţional. Introducere în Dreptul Internaţional Public”, Editura ALL, Bucureşti, 1998.

- Dumitru Miron, Laura Păun, Alina Dima, Violeta Băjeanu, Ovidiu Slăvoiu, Economia Integrării Europene, Editura ASE,Bucureşti, 2001.

- Irina Moroianu Zlătescu, Radu C. Demetrescu, „Drept Instituţional European”, Editura Olimp, Bucureşti, 1999.

- Roxana Munteanu, Drept european – Evoluţie - Instituţii - Ordine juridică, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996.

- Adrian Năstase, „România şi Noua Arhitectură Mondială”, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1996.

- Andrei Popescu, „Dreptul Internaţional al Muncii”, Holding Reporter, Bucureşti, 1998.

- Andrei Popescu, Ion Jinga, „Organizaţii Europene şi Euroatlantice”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001.

- Dumitra Popescu, Adrian Năstase, „Drept Internaţional Public”, Casa de editură şi presă „Şansa SRL”, Bucureşti, 1997.

- Alina Profiroiu, Marius Profiroiu, „Introducere în realităţile europene”, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

- Nicolae Purdă, „Protecţia Drepturilor Omului – Mecanisme interne şi internaţionale” , Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001.

- Nicolae Sută, „Integrarea Economică Europeană”, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

- Ovidiu Ţinca, Drept Comunitar general, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1999.

B. LITERATURĂ STRĂINĂ.

- Thomas Buergenthal, Renate Weber, „Dreptul Internaţional al Drepturilor Omului”, Editura All, Bucureşti, 1996.

- Alan S. Milward, „The Reconstruction Of Western Europe 1945-1951”, London, 1984.

- Miriam Camps, „Britain and the Union Community 1955-1963”, Oxford: Oxford University Press.

- Aristotel, „Politica”, Editura Naţională, Bucureşti, 1924.

- Jean Charpentier, „Institutions internationales”, Ed. Dalloz, 1991.

- Bertrand Commelin, „Europa economică – UEM, Piaţa comună, Politici comune”, Institutul European, Iaşi, 1998.

- J. Monnet, „Mémoires”, Paris, 1976

- Ernst Haas, „The Uniting of Europe”, London, 1958.

- Edward Furdson, „The European Defence Community: A History”, London, 1980.

- Maurice Lagrange, „L’Europe Institutionelle: Réflexion d’un témoin”, Revue du Marche Commun, June, 1971.

- Loukas Tsoukalis, „Noua Economie Europeană”, Editura Arc, Chişinău, 2000.

- Georgio del Vechio, „Diritto naturale e unità europea, Roma, 1959.

- Charles Zorgbibe, „Construcţia europeană – trecut, prezent, viitor”, Editura Trei, Bucureşti, 1998.