Declaraţia lui Robert Schuman, 9 Mai 1950

Robert Schuman - Sursa foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Schuman

"Europa nu se va face dintr-o dată, nici printr-o construcţie de ansamblu: ea se va face prin realizări concrete, care să creeze, mai întâi, o solidaritate de fapt. Strângerea la un loc a naţiunilor europene necesită ca opoziţia seculară dintre Franţa şi Germania să fie înlăturată, acţiunea întreprinsă trebuie să privească, în primul rând, Franţa şi Germania" [Robert Schuman, 9 Mai 1950].

Declaraţia lui Robert Schuman

- 9 MAI 1950 -

„Pacea mondială nu va putea fi asigurată fără eforturi creatoare pe măsura pericolelor care o ameninţă.

Contribuţia pe care o Europă organizată şi activă o poate aduce civilizaţiei este indispensabilă relaţiilor paşnice. De mai bine de 20 de ani, Franţa, campioana unei Europe unite, a avut întotdeauna ca obiectiv esenţial realizarea păcii. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie.

Europa nu se va face dintr-o dată, nici printr-o construcţie de ansamblu: ea se va face prin realizări concrete, care să creeze, mai întâi, o solidaritate de fapt. Strângerea la un loc a naţiunilor europene necesită ca opoziţia seculară dintre Franţa şi Germania să fie înlăturată, acţiunea întreprinsă trebuie să privească, în primul rând, Franţa şi Germania.

În acest scop, guvernul francez propune ca măsuri imediate să fie întreprinse într-o direcţie concretă, dar decisivă.

Guvernul francez propune plasarea întregii producţii franco-germane de cărbune şi oţel sub o Înaltă Autoritate Comună, într-o organizaţie deschisă participării şi celorlalte ţări din Europa.

Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.

Solidaritatea în producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu doar inimaginabil, ci, chiar, imposibil. Stabilirea acestei puternice producţii deschise tuturor ţărilor care vor dori să participe, ajungând să furnizeze tuturor statelor pe care le va grupa elementele fundamentale ale producţiei industriale în aceleaşi condiţii, va pune bazele reale ale unificării lor economice. Această producţie va fi oferită întregii lumi, fără discriminare şi fără excludere, pentru a participa la ridicarea nivelului de viaţă şi la promovarea păcii.

Astfel, va fi realizată, în mod simplu şi rapid, fuziunea intereselor, indispensabile stabilirii unei comunităţi economice; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai profunde între ţări care mult timp au fost în conflict.

Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Autorităţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federaţii europene, indispensabilă pentru menţinerea păcii.

Pentru a promova realizarea obiectivelor astfel definite, guvernul francez este pregătit să iniţieze negocieri pornind de la următoarele considerente:

Misiunea atribuită înaltei Autorităţi comune va fi de a asigura în termenul cel mai scurt: modernizarea producţiei şi ameliorarea calităţii sale; furnizarea în condiţii identice a cărbunelui şi oţelului pe piaţa franceză şi pe piaţa germană, ca şi pe cele din ţările aderante; dezvoltarea exportului comun către celelalte ţări; egalizarea condiţiilor de viaţă ale forţei de muncă din această industrie.

Pentru a îndeplini aceste obiective, plecând de la condiţii foarte diferite ale producţiilor ţărilor aderante, cu titlu tranzitoriu, vor trebui aplicate anumite dispoziţii care comportă aplicarea unui plan de producţie şi investiţii, instituirea de mecanisme de ajustare a preţurilor, crearea unui fond de reconversie care să faciliteze raţionalizarea producţiei. Circulaţia cărbunelui şi oţelului între ţările aderante va fi scutită imediat de orice drept de vamă şi nu va putea fi afectată de tarifele de transport diferenţiale. în mod progresiv, se vor crea condiţiile care să asigure distribuţia producţiei la nivelul de productivitate cel mai înalt.

Spre deosebire de cartelurile internaţionale care vizează repartizarea şi exploatarea pieţelor naţionale prin practici restrictive şi menţinerea de profituri ridicate, organizaţia proiectată va asigura fuziunea pieţelor şi extinderea producţiei.

Principiile şi angajamentele esenţiale mai sus definite vor face obiectul unui tratat. Negocierile, indispensabile pentru a preciza măsurile de aplicare, vor fi urmate cu asistenţa unui arbitru desemnat de comun acord; acesta va avea sarcina de a supraveghea ca aceste acorduri să fie conforme principiilor şi, în caz de impas, va fixa soluţia care va fi adoptată. înalta Autoritate comună, însărcinata cu funcţionarea întregului regim, va fi compusă din personalităţi independente desemnate în mod egal de către guverne, un preşedinte va fi ales de comun acord de către guverne, deciziile sale vor fi executorii în Franţa, în Germania şi în celelalte ţări aderante. În cazul în care deciziile Autorităţii vor fi contestate, se vor lua măsuri de la caz la caz.

Un reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite va fi acreditat pe lângă Autoritate şi va întocmi un raport public pentru ONU de două ori pe an, pentru a face un bilanţ al activităţii noii organizaţii, în special în ceea ce priveşte respectarea obiectivelor acesteia.

Instituirea Înaltei Autorităţi nu prejudiciază cu nimic regimul proprietăţilor întreprinderilor. În exercitarea misiunii sale, Înalta Autoritate Comună va ţine cont de puterile conferite Autorităţii internaţionale de la Ruhr şi de obligaţiile de orice natură impuse Germaniei, atât timp cât acestea vor subzista.”