Discursul generalului Marshall privind ajutorul catre Europa (5 iunie 1947)

General George C. Marshall, circa 1945 - Sursa foto: www.explorepahistory.com

Discursul de Ia Harvard al generalului Marshall privind ajutorul către Europa - 5 iunie 1947.

Discursul de Ia Harvard al generalului Marshall

privind ajutorul către Europa

- 5 iunie 1947 -

,,Nu trebuie să vă spun, Domnilor, că situaţia mondială este foarte gravă. Acest lucru este absolut evident pentru orice om inteligent. Cred că una dintre cele mai serioase dificultăţi este că problema e de o atât de mare complexitate încât chiar masa faptelor prezentate publicului prin presă si radio fac extrem de dificilă pentru omul de pe stradă o evaluare clară a situaţiei. In plus, populaţia acestei tari se află foarte departe de regiunile întunecate ale globului si este foarte greu să-si imagineze mize­ria, reacţiile ce o însoţesc la popoarele care au suferit îndelung si efectul pe care aceste reacţii îl au asupra guvernelor în cursul încercărilor noastre de a restabili pacea în lume.

Atunci când am cercetat necesarul pentru reconstrucţia Europei, pierderile in vieţi omeneşti, distrugerea şalelor, uzinelor, minelor si a căilor ferate au fost estimate destul de exact, însă a devenit evident, în cursul lunilor care tocmai s-au scurs, ca aceste distrugeri vizibile sunt probabil mai puţin grave decât dislocarea întregii structuri a econumiei europene. De zece ani, situaţia este absolut anormală. Pregătirile febrile pentru război si activitatea şi mai febrila pentru susţinerea efortului de război au distrus toate ramurile economiilor naţionale. Utilajul industria! n-a fost întreţinut, a fost deteriorat sau este complet depăşit. Sub dominaţia arbitrară si distrugătoare a naziştilor, aproape toate întreprin­derile au fost înhămate la maşina de război germană. Vechile relaţii co­merciale, instituţiile private, băncile, companiile de asigurări şi compani­ile de navigaţie au dispărut, din lipsă de capital, ca urmare a absorbirii lor atunci când au fost naţionalizate sau pentru că au fost pur şi simplu dis­truse. In multe ţări, încrederea în moneda naţională a fost grav zdrunci­nată. Prăbuşirea structurii comerciale a Europei s-a produs în timpul războiului.

Reînvierea economică a fost serios întârziată datorita faptului că doi ani după încetarea ostilităţilor acordul cu privire la tratatele de pace cu Germania si Austria n-a fost încă stabilit. Dar, chiar dacă o soluţie mai rapidă la aceste probleme era reclamată, reconstrucţia structurii economi­ce a Europei va cere evident mult mai mult timp si eforturi mai mari decât am prevăzut noi.

Unul dintre aspectele acestei probleme este în acelaşi timp intere­sant şi grav: fermierul a produs întotdeauna bunuri alimentare pe care le poate schimba cu orăşenii contra altor lucruri necesare vieţii. Această diviziune a muncii reprezintă baza civilizaţiei moderne. La ora actuală, ea e ameninţată de ruină. Industriile oraşelor nu produc suficiente mărfuri necesare schimbului cu fermierii producători de produse alimentare. Lipsesc materiile prime şi combustibilul. Utilajul industrial lipseşte sau este prea uzat. Fermierul şi ţăranul nu pot să găsească pe piaţă mărfurile pe care vor să le cumpere, astfel încât vânzarea produselor lor în schimbul banilor pe care nu pot să-i utilizeze le pare o tranzacţie lipsită de interes. Deci, ei au încetat să mai cultive intensiv câmpul pentru a obţine nutreţ în ciuda faptului că le lipseşte îmbrăcămintea şi alte produse ale civilizaţiei; în acelaşi timp, locuitorilor oraşelor le lipsesc hrana şi combustibilul. Guvernele sunt deci forţate să se servească de resursele în devize străine şi de credite pentru a cumpăra din străinătate aceste produse indispensa­bile, epuizând astfel fondurile de care au o nevoie urgentă pentru re­construcţie. Deci, se creează rapid o situaţie foarte gravă care este de rău augur pentru întreaga lume. Sistemul modern care se bazează pe divi­ziunea muncii si pe schimbul de produse este în pericol de a se prăbuşi.

Adevărul este că nevoile Europei de tirană şi de alte produse esenţiale importare din străinătate - si mai ales din America - pentru ur­mătorii trei sau patru ani sunt mult mai mari decar capacitatea sa actuală de plată, încât ea va trebui să primească un ajutor suplimentar foarte important sau să se expună unei dizlocări economice, sociale şi politice toarte grave.

Remediul acestei situaţii constă în sfărâmarea cercului vicios şi In restaurarea încrederii locuitorilor întregii Europe. Fabricantul si fermierul din multe regiuni trebuie să poată si să vrea să-fi schimbe produsele con­tra monede a căror valoare constantă să fie fără dubiu

In afară de efectul demoralizant pe care disperarea popoarelor în chestiune o are asupra întregii lumi şi a tulburărilor pe care aceasta le poate provoca, ar trebui să fie evidente pentru toţi ji consecinţele acestei situaţii pentru economia Statelor Unite. Este logic că Statele Unite ar tre­bui să Iacă tot ceea ce pot pentru a sprijini restabilirea sănătăţii economi­ce a lumii, în lipsa căreia stabilitatea politică şi pacea sunt imposibile Politica noastră nu este dirijată împotriva nici unei ţări, împotriva nici unei doctrine ci contra foametei, sărăciei, disperării şi haosului. Scopul său trebuie să fie renaşterea unei economii active în lume pentru a crea condiţiile politice şi sociale în care să poată să existe instituţii libere. Acest ajutor, sunt convins, nu trebuie acordat cu zgârcenie, de fiecare dată când survin crize. Orice ajutor pe care acest guvern ar putea să-1 dea în viitor ar trebui să fie mai mult un remediu decât un simplu paleativ. Orice guvern care vrea să sprijine relansarea economică se va bucura, sunt sigur de acest lucru, de întreaga cooperare din partea guvernului Statelor Unite. Orice guvern care va încerca împiedicarea relansării eco­nomice a altor tari nu poate spera să primească ajutorul nostru. In plus, guvernele, partidele şi grupările politice care caută să perpetueze mizeria umană pentru a a vea un profit pe plan politic sau pe alte planuri se vor ciocni de opoziţia Statelor Unite.

Este deja evident că înainte ca guvernul Statelor Unite să poată să continue eforturile pentru remedierea situaţiei şi sprijinirea Europei pe calea însănătoşirii, ar trebui să se realizeze un acord de către ţările Europei, asupra nevoilor lor actuale şi asupra ceea ce aceste ţări ale Eu­ropei vor face ele însele pentru a eficientiza toate măsurile pe care acest guvern ar putea să le ia. Nu ar fi nici bine, nici util ca guvernul Statelor Unite să stabilească el însuşi un program destinat punerii pe picioare a economiei europene. Aceasta este problema europenilor după părerea mea, iniţiativa trebuie să vină din partea Europei.

Rolul Americii trebuie să constea în oferirea unui ajutor prietenesc la stabilirea unui program european si sa ajute apoi la aplicarea acestuia in masura in care va fi posibil sa o faca. Acest program va trebui sa fie unul general, stabilit in comun acord macar de catre un mare numar de natiuni europene, daca nu de toate".