Curtea Europeana de Conturi

Logo-ul Curtii de Conturi a Uniunii Europene

Înfiinţată în 1977, Curtea Europeană de Conturi a dobândit statutul de instituţie a Uniunii Europene abia în 1993 (prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht). Necesitatea creării acestei instituţii a fost determinată de creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare, de diversitatea surselor şi a cheltuielilor comunitare, de complexitatea operaţiunilor pe care gestiunea lor le impunea, precum şi a gestionării creditelor bugetare.

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, în prezent există două organisme majore - Curtea de Conturi a Uniunii Europene (cunoscută şi drept Curtea Europeană de Conturi sau Curtea de Conturi) şi Oficiul European de Luptă Contra Fraudei (OLAF), structură a Comisiei Europene pentru coordonarea căreia este responsabil comisarul pentru buget.

Înfiinţată în 1977, Curtea Europeană de Conturi a dobândit statutul de instituţie a Uniunii Europene numai în 1993 (prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht).

Necesitatea creării acestei instituţii a fost determinată de creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare, de diversitatea surselor şi a cheltuielilor comunitare, de complexitatea operaţiunilor pe care gestiunea lor le impunea, precum şi a gestionării creditelor bugetare .

Rolul său este de a controla aspectele financiare ale UE, mai exact legalitatea operaţiunilor bugetului comunitar şi corespondenţa acestuia cu programul anual de gestionare a sa. Curtea desfăşoară acest tip de control anual şi elaborează un raport pe care îl înaintează Parlamentului European (şi care serveşte la descărcarea bugetară a Comisiei).

Curtea de Conturi este independentă în raport cu celelalte instituţii comunitare şi are deplină libertate în privinţa organizării şi planificării activităţii sale de audit şi de raportare.

Din 2007, Curtea este constituită din 27 de membri (independenţi şi cu experienţă în auditul finanţelor publice), provenind din cele 27 state membre, cu un mandat de şase ani; la rândul lor, membrii Curţii îşi aleg un Preşedinte, cu un mandat de trei ani. Membrii Curţii sunt asistaţi în activitatea lor de cca. 6-700 de profesionişti în domeniu, dintre care cca. 250 sunt auditori.

Curtea de Conturi nu poate acorda sancţiuni în cazul descoperirii de nereguli, ci doar informează organismele comunitare competente.

Activitatea Curţii de Conturi se desfăşoară prin intermediul unor sectoare conduse fiecare de câte un membru al Curţii. Aceste sectoare au atribuţii precizate pe fiecare domeniu, cum ar fi sectorul care controlează Fondul european de dezvoltare sau sectorul pentru controlul Fondului european de dezvoltare regională, sau sectorul pentru controlul Fondului european de orientare şi de garanţie agricolă, pentru Fondul social, pentru fondurile de acţiune în favoarea Europei Centrale şi Estice.

Sectoarele sunt formate din funcţionari şi agenţi care efectuează controalele după programele stabilite de către membrii care au responsabilitatea acestora.

Grupurile pregătitoare reunesc mai multe sectoare şi sunt conduse de membrii Curţii responsabili ai sectoarelor în cauză. Obiectul lor principal de activitate este finalizarea proiectelor de rapoarte şi de avize elaborate de către sectoare şi care urmează a fi prezentate Curţii. Curtea de Conturi efectuează controlul asupra tuturor încasărilor şi cheltuielilor Comunităţilor, precum şi ale oricărui organism creat de acestea.

În consecinţă, controlul se efectuează asupra bugetului Comunităţilor, asupra tuturor operaţiunilor financiare bugetare şi extrabugetare, asupra fondurilor comunitare, precum şi asupra acţiunilor finanţate de buget care sunt gestionate de Banca Europeană de Investiţii.

Controlul urmăreşte legalitatea şi regularitatea încasărilor şi cheltuielilor, cu alte cuvinte, buna gestiune financiară.

Curtea de Conturi are competenţe şi de natură consultativă în sensul că, avizează proiecte de acte juridice referitoare la finanţele comunitare.

La încheierea exerciţiului bugetar anual, Curtea de Conturi îşi întocmeşte rapoarte generale asupra întregii activităţi de control în care, în afară de rezultatele strict financiare, înscrie şi eventualele disfuncţionalităţi ale politicilor conduse de Comunităţi. Aceste rapoarte sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, însoţite de observaţiile organelor interesate, observaţii cu caracter confidenţial, înscrise în afara raportului şi transmise toate, Parlamentului şi Consiliului.

Curtea de Conturi poate prezenta şi din proprie iniţiativă, rapoarte speciale care cuprind observaţii asupra unor probleme deosebite.

Diferitele instituţii interesate pot lua poziţie cu privire la observaţiile şi criticile înscrise în rapoarte, observaţii şi critici care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii în acelaşi timp cu raportul anual.
De aici rezultă că acţiunile controlului financiar sunt transparente; bugetul Comunităţilor este de asemenea transparent. Chiar după închiderea exerciţiului bugetar, Curtea poate să supună controlului sau unei analize specifice şi operaţiuni care nu au fost încă definitivate.