Sistemul institutional al Uniunii Europene

Instituţiile comunitare constituie structura acţională cea mai importantă a Uniunii Europene şi sunt în număr de 7 – Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de miniştri), Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiţie, Curtea de Conturi şi Banca Centrală Europeană.

Instituţiile comunitare constituie structura acţională cea mai importantă a Uniunii Europene şi sunt în număr de 7 – Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de miniştri), Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiţie, Curtea de Conturi şi Banca Centrală Europeană.

Instituţiile având un rol esenţial în cadrul construcţiei comunitare prezintă următoarele caracteristici:

- fiecare dintre ele ocupă un loc distinct în structura organizatorică a Comunităţilor, răspunzând unor necesităţi fundamentale, şi anume:
 - Consiliul Uniunii Europene reprezintă interesele statelor membre;
 - Comisia Europeană apără interesul Comunităţilor, în ansamblul lor;
 - Parlamentul European reprezintă interesele popoarelor statelor membre;
 - Curtea de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă (TPI) si Tribunalul Functiei Publice asigură respectarea regulilor de drept comunitar;
 - Curtea de Conturi, deşi nu are importanţa primelor patru, asigură legalitatea folosirii resurselor financiare, şi, prin urmare, controlul în domeniu;
 - Banca Centrală Europeană are rolul de a emite şi administra moneda Euro; ea este singura abilitată să autorizeze emisiunea de monedă.

- fiecare instituţie reprezintă un principiu determinat, are un fundament politic şi sociologic distinct şi exprimă, fiecare, o legitimare proprie;

- funcţiile instituţiilor comunitare nu se suprapun schemei statice moştenite de la Montesquieu. În cadrul Comunităţilor similar puterii legislative de la nivel naţional, este Consiliul, puterea bugetară este împărţită, Parlamentul european putând contesta Comisia, iar Comisia este instituţie cu atribuţii executive; Consiliul cumulează funcţiile legislativă, executivă şi guvernamentală;

- instituţiile comunitare participă direct la luarea deciziei comunitare;

- instituţiile comunitare nu au personalitate juridică proprie; ele acţionează în numele şi pentru Comunităţile europene;

- instituţiile fundamentale sunt comune pentru toate cele trei comunităţi, acestea exercitându-şi atribuţiile/competenţele pe baza celor trei Tratate, la care se adaugă cele exercitate în cadrul cooperării interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene.

BIBLIOGRAFIE:

- Augustin Fuerea, "Institutiile Uniunii Europene", Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002;

- Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, "Drept instituţional comunitar european", Editura Actami, Bucureşti, 2000;

- Dan Niţă, Eduard Dragomir, "Instituţiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona", Editura Nomina Lex, Bucureşti, 2010.